{"id":617,"date":"2025-05-11T18:36:14","date_gmt":"2025-05-11T18:36:14","guid":{"rendered":"https:\/\/beyondyesterday.org\/?page_id=617"},"modified":"2026-03-21T18:54:50","modified_gmt":"2026-03-21T18:54:50","slug":"the-nomads-of-the-balkans","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/beyondyesterday.org\/ro\/the-nomads-of-the-balkans\/","title":{"rendered":"Nomazii Balcanilor"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Arom\u00e2nii au fost dintotdeauna transhuman\u021bi, iar arhiva fotografic\u0103 de la Bucure\u0219ti a fra\u021bilor Manakia cuprinde c\u00e2teva cadre, de un extraordinar efect filmic, cu secven\u021be de transhuman\u021b\u0103. Despre pendularea vlahilor vorbea \u00een cartea sa Theodor Capidan, el \u00eensu\u0219i arom\u00e2n: \u201eVia\u021ba p\u0103storilor macedorom\u00e2ni se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentre munte \u0219i \u0219es. Vara, din luna aprilie p\u00e2n\u0103 \u00een octombrie, petrec la v\u0103ratec, pe \u00een\u0103l\u021bimile mun\u021bilor; iarna, de la octombrie p\u00e2n\u0103 \u00een primele zile de prim\u0103var\u0103, la \u0219es. Ei sunt at\u00e2t de obi\u0219nui\u021bi cu aceste mi\u0219c\u0103ri periodice, \u00eenc\u00e2t ast\u0103zi exist\u0103 comune rom\u00e2ne\u0219ti ai c\u0103ror locuitori, de\u0219i nu se ocup\u0103 cu p\u0103storitul, nu r\u0103m\u00e2n s\u0103 petreac\u0103 iarna \u00een a\u0219ez\u0103rile lor de munte. Toamna, ei pleac\u0103 la \u0219es, la fel ca p\u0103storii nomazi, l\u0103s\u00e2nd \u00een comunele lor doar dou\u0103-trei familii care s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 satul.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Acest ritm presupune separarea familiei, c\u0103ci perioade lungi nevestele r\u0103m\u00e2neau singure \u0219i aveau responsabilit\u0103\u021bi pe care femeia nu le avea nic\u0103ieri \u00een Balcani: administrau gospod\u0103ria \u0219i luau decizii. Drumul \u00eensemna \u0219i activitate comercial\u0103 \u2013 p\u0103curarii vindeau ca\u0219ul, untul \u0219i alte produse, cump\u0103r\u00e2nd \u00een schimb lucruri de tot felul, care ajungeau \u00een satele de munte. Inevitabil, arom\u00e2nii cuno\u0219teau mai multe limbi. Era o lume magic\u0103, a credin\u021belor \u0219i, v\u0103zut\u0103 din afar\u0103, a supersti\u021biilor.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"\n\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/svg>\n\t\t<\/button><\/figure>\n\n\n\n
\"\"\n\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t<\/svg>\n\t\t<\/button><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Uneori, norocul \u00ee\u021bi sur\u00e2de mai mult dec\u00e2t te a\u0219tep\u021bi. \u00cen toamna anului 2019, identificasem \u0219i refotografiasem aproape toate imaginile cu localit\u0103\u021bi ale fra\u021bilor Manakia. Linia peisajului din cadrele cu transhuman\u021b\u0103 \u00eemi p\u0103rea familiar\u0103, dup\u0103 at\u00e2tea cercet\u0103ri de teren, a\u0219a c\u0103 mi-am propus un lucru aproape imposibil: s\u0103 identific \u0219i acele locuri, oric\u00e2t de aproximativ.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

M-a ajutat un film al fra\u021bilor Manakia, de un minut \u0219i 20 de secunde, p\u0103strat \u00een arhiva de la Bitola, intitulat Cadre din via\u021ba vlahilor nomazi. Era clar c\u0103 filmul fusese realizat \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 cu fotografiile. Apoi, un extraordinar album grecesc de fotografii de arhiv\u0103, realizat de Vaggelis Nikopoulos, mi-a oferit indicii suplimentare. Pentru c\u00e2teva secunde, \u00een fundalul filmului apare o localitate mai mare, un ora\u0219. Compar\u00e2nd contururile vagi din film cu fotografiile de epoc\u0103, am identificat c\u0103 era vorba despre Grevena, de\u0219i ora\u0219ul de azi nu mai seam\u0103n\u0103 deloc cu cel de atunci. Cl\u0103direa mare din apropierea ora\u0219ului, vizibil\u0103 \u00een film, dar demult disp\u0103rut\u0103, fusese garnizoana otoman\u0103. Am pornit astfel \u00een c\u0103utarea peisajului din fotografie.  Exact \u00een momentul \u00een care realizam fotografia de ast\u0103zi, la orizont a ap\u0103rut o turm\u0103 de oi \u0219i un p\u0103stor. C\u00e2nd s-a apropiat, l-am salutat \u00een arom\u00e2n\u0103. Conducea de la Samarina c\u0103tre c\u00e2mpia Thesaliei turmele lui Stergios Antulis. \u00cen sens invers, acest drum a fost parcurs \u0219i descris, la \u00eenceput de secol, de Wace \u0219i Thompson, \u00eenso\u021bindu-i pe vlahii transhuman\u021bi. Ne aflam aproape de Agios Theodoros, un vechi loc de konakia. A privit fotografiile \u0219i mi-a spus c\u0103 oamenii din imaginile fra\u021bilor Manakia nu sunt din Samarina. \u201ePot fi din Avdela sau Perivoli, nu sunt sigur\u201d, a ad\u0103ugat. \u201eDar de unde \u0219tii?\u201d, l-am \u00eentrebat. \u201eDup\u0103 desag\u0103. Fiecare sat are un model al lui\u201d, mi-a r\u0103spuns, ar\u0103t\u00e2ndu-mi desaga lui de pe cal. O lec\u021bie despre identitate, despre cum \u00een trecut fiecare detaliu conta. Un rest dintr-o lume veche, \u00een care costumul era un semn distinctiv, un marcaj identitar. O lume din care au mai r\u0103mas doar fragmente, ast\u0103zi, c\u00e2nd hainele nu mai spun nimic despre cine \u0219i de unde suntem. Pe Stergios Antulis l-am \u00eent\u00e2lnit, cu totul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, la Samarina, pe 15 august 2024. Nu mai practica transhuman\u021ba, din pricina unei peste ovine.<\/p>\n\n\n\n