Ianaki și Milton Manakia

Doi frați din Avdela, sat aromânesc din Pind. Au deschis un atelier fotografic la Bitola și au filmat primele imagini în mișcare din Balcani. Între prima și ultima lor fotografie, Bitola a aparținut la cinci state.

Harta timpului1878–1964 · click pe un punct

~~fotografie~~ ~~film~~ ~~fără dată~~ ~~fâșia de sus: Bitola — statele care s-au succedat acolo~~ ~~fâșia de jos: satele și orașele lor din sud — Avdela, Ioannina, Salonic — care trec la Grecia în 1913~~

1878

Ianaki se naște la Avdela

Se naște pe 18 mai, la Avdela, sat aromânesc din Pind, pe atunci în Imperiul Otoman; astăzi în Grecia, în ținutul Grevenei. Vara, turmele urcau la munte; toamna coborau în Tesalia.

Satul avea de unsprezece ani prima școală românească din regiune, deschisă în 1867 de Apostol Mărgărit, el însuși din Avdela.

Vedere generală a satului Avdela, în Munții Pind — **Vedere generală a satului Avdela.**MNȚRMuzeul Național al Țăranului Român, nr. inv. 1939

1880

Se naște Milton

Fratele mai mic, tot la Avdela. Unele surse dau 1882. Milton e cel care filmează. Și cel care rămâne la Bitola.

Portret de atelier al lui Milton Manakia — **Milton Manakia.** Scris pe fotografie: *„Amintire din tinerețe”*, semnat *Milton Manakia*, *Monastir*.

Versoul fotografiei: carte poștală scrisă de mână, adresată la Salonic — **Versoul.** *Monsieur Jan Manakia, odos Konstantinopoleos 17, Tesalonic.* Ștampila poștală: Bitolj. Textul e în română și se încheie cu *„te sărut, Milton”*.

VraniArhiva familiei Vrani, Salonic — scanare Cătălin D. Constantin

anii 1890

Ianaki la Monastir

Face liceul românesc din Monastir, orașul care azi se numește Bitola. Termină în anul școlar 1896–1897. E bun la desen și caligrafie.

Grup de profesori ai liceului românesc de băieți din Bitola — **Profesori ai liceului românesc de băieți din Bitola.** Kuzmescu, din Gopeș, primul din stânga; Chumiti la mijloc; Pileta, din Samarina.BitolaDARM, Departamentul Bitola, fond 580, GPN 5643

1898

Atelierul de la Ioannina

Vedere asupra orașului Ioannina, cu minaret și munți înzăpeziți în fundal — **Ioannina.** Târgul de sub oraș, minaretul, munții cu zăpadă.Bitolafond 580, GPN 2134

Ianaki deschide un atelier la Ioannina, în Epir, și predă desen și caligrafie la școlile românești de acolo. Milton vine după el și învață meseria. Nu se știe pe ce stradă era atelierul.

1898–1905

Drumurile

Legendele de sub cartoanele ajunse la București sunt scrise de mâna lui Ianaki. Termenii sunt ai lui și ai vremii lui; le-am lăsat cum stau pe carton.

Pe lângă portretele comandate, fotografiază satele. Familii, piețe, învățători, hore, munca la câmp. Toamna, drumul turmelor spre iernatec. S-au identificat cel puțin 370 de fotografii din acești ani, din peste patruzeci de localități; optzeci și șase sunt făcute la Ioannina. Avdela, Samarina, Perivole, Băiasa, Laista, Smixi, Metsovo, Grebeniți — cele mai multe sunt astăzi în Grecia.

Familii aromânești pe drum, cu animale încărcate, spre locul de iernat — **Scris de mână pe carton:** *„Familii românești în drum spre locul de iernatec.”* Avdela, 1906.MNȚRnr. inv. 15

Oameni și animale la popas, pe drumul spre iernat — **Scris de mână pe carton:** *„Români din Avdela la popas, în drum spre iernatec.”* Pind, 1906.MNȚRnr. inv. 90

Șir de femei în costum aromânesc, în fața unui pâlc de copaci — **Femei în costum.** Semnat *Manaki*, cu alb, în colțul din dreapta jos.VraniArhiva familiei Vrani, Salonic — scanare Cătălin D. Constantin

1903

Înmormântarea lui Apostol Mărgărit

Mărgărit se născuse la Avdela, în satul lor, în 1832. A deschis acolo, în 1867, prima școală românească din regiune, iar apoi, ca inspector, zeci de altele în Macedonia și Albania. Moare la Bitola, în orașul lor.

Frații îi fotografiază înmormântarea. Mulțimea umple strada de la un capăt la altul.

Mulțime umplând o stradă la înmormântarea lui Apostol Mărgărit — **Legenda, scrisă de mână pe carton:** „Înmormântarea Marelui Luptător pentru Deșteptarea românismului în Macedonia și Epir Apostol Margarit, primul inspector general al școalelor și bisericelor române din Imperiul Otoman. la 12/X/902.” Sursele dau moartea la 19 octombrie 1903; diferența vine, cel mai probabil, din calendarul iulian. MNȚRnr. inv. 1924

ScrisulLegendele de mână de pe cartoanele ajunse la București au fost crezute multă vreme, la muzeu, notițele lui Alexandru Tzigara-Samurcaș, fondatorul instituției. În 2025, venit la București, arhivistul Dimitar Gjorgjievski, de la Bitola, a recunoscut scrisul: e al lui Ianaki Manakia. Care era, de meserie, profesor de caligrafie.

Lespede de mormânt cu numele lui Apostol Mărgărit, acoperită de licheni — **Lespedea lui, în cimitirul din Bitola.** *Apostol Margarit * 1832 – 1903 †*. Piatra dă anul pe care îl dau și sursele.Fotografie Cătălin D. Constantin, 2023

1905

Avdela

Sunt anii Luptei pentru Macedonia, când mișcările naționale rivale țin cete armate în munți și satele plătesc. În octombrie arde biserica românească Sfânta Maria din Avdela.

Frații o fotografiază după incendiu. Legenda de sub imagine e scrisă de mâna lor:

Altarul bisericii românești Sfânta Maria din Avdela, după incendiu — **Scris pe carton:** *„Templul bisericii române Sf. Maria din Avdela, ars de antarții greci la 23/X/905.”* MNȚRnr. inv. 18

1904–1906

Atelierul din Monastir

Cumpără un spațiu pe Shirok Sokak, strada mare a orașului, și deschid Atelierul de fotografie artistică. Anul diferă de la o sursă la alta.

De la balconul atelierului vor fotografia, ani la rând, ce trece pe stradă dedesubt: parade, cortegii, primiri oficiale. Multe dintre imaginile lor celebre sunt luate de acolo, de sus.

1906–1907

Bucureștiul

Expun la Expoziția Generală Română, în anul jubiliar al lui Carol I. Se fotografiază acolo, în atelierul lui Hristo Duraco.

Juriul recompenselor le dă diploma de colaborator cu plachetă. În mai, Ministerul Afacerilor Străine îi trimisese lui Milton brevetul Medaliei Jubilare Carol I. Pe amândouă hârtiile, sub nume, stă scris același loc: Ianina.

Fotografiile din Pind și Macedonia intră în muzeu un an mai târziu, cedate de Ministerul Domeniilor și Instrucțiunii Publice.

Portret în profil al regelui Carol I, în uniformă cu ordine — **Carol I.** Placa se păstrează în fondul lor, la Bitola.Bitolafond 580, GPN 5673

Femeie în costum, croșetând, lângă un leagăn de lemn cu un copil înfășat — **Femeie croșetând, cu copil în leagăn. Clisura.** Fotografia premiată la București. Jos, în stânga, zgâriat în emulsie: *Frères Manakia, Bitolia–Janina*.Bitolafond 580, GPN 1581

Diplomă litografiată a Expoziției Generale Române din 1906, pe hârtie îngălbenită, cu colțul rupt — **Diploma de colaborator cu plachetă.** *București, 5/18 noiembrie 1906*, nr. 3338, pe numele lui Milton Manakia.Bitolafond 580, 1.8

Brevetul Medaliei Jubilare Carol I, tipărit la Imprimeria Statului, cu sigiliul Cancelariei Ordinelor — **Brevetul „Medaliei Jubilare Carol I”.** *1906, maiu 10*, nr. 2146, Ministerul Afacerilor Străine.Bitolafond 580, 1.7

Portret al fraților Ianaki și Milton Manakia, București, 1906 — **Ianaki și Milton Manakia. București, 1906.** În stânga Ianaki, în dreapta Milton.Bitolafond 580, GPN 2254

Vedere exterioară a palatului lui Carol I de la Sinaia — **Palatul lui Carol I la Sinaia.** 1906.Bitolafond 580, GPN 5624

1907

Camera 300

Cumpără o cameră Bioscope 300. Anul e 1907, nu 1905, cum se dă de obicei: datarea curentă lipește cumpărarea de primele filmări. Aparatul vine din apus, iar Ianaki călătorise la Paris.

Povestea datării, în Jurnal →

Camera se păstrează la Bitola, în cutia ei de lemn. Alături, la arhivă, stau celelalte aparate ale fraților — între ele unul de atelier, cu burduf, fabricat la Viena.

Trei bărbați în haine de oraș, lângă un monument într-un parc parizian — **Ianaki Manakia la Paris.**VraniArhiva familiei Vrani, Salonic — scanare Cătălin D. Constantin

Camera de filmat Bioscope 300 a fraților Manakia, la Arhivele din Bitola — **Camera Bioscope 300.** Cutie de lemn, manivelă, sigiliu roșu pe capac. Cu ea s-a filmat primul film din Balcani.

Placa producătorului R. A. Goldmann, Viena, și obiectivul de alamă al aparatului de atelier — **Aparatul de atelier.** Pe lemn, placa producătorului: *R. A. Goldmann, Fabrik fotogr. Apparate, Wien, IV. Victorg. 14.*

Spatele aparatului de atelier, cu geamul mat deschis — **Geamul mat.** Pe el se vedea imaginea, răsturnată, înainte de a pune placa.

Atelierul din VienaFirma de pe placă e una dintre cele vechi: Anton Goldmann, tâmplar de mobilă fină, construise în 1854 primul aparat pentru Ludwig Angerer, fotograful de curte al lui Franz Joseph, și și-a deschis atelierul în 1858. Din 1863 lucra în Victorgasse 14, adresa de pe placa aparatului fraților. Fiul, R. A. Goldmann, a condus firma din 1891; în 1917 ea a intrat în Herlango. Vindeau aparate de atelier, de călătorie și de copiat.

BitolaArhivele de Stat, Departamentul Bitola — fotografii Cătălin D. Constantin

1907

Maia Despa film

Primul lor film se numește Țesătoarele. În el joacă toate femeile familiei, iar bunica, Maia Despa, toarce. De aici se numără începutul filmului în Balcani.

Aceeași femeie e și într-o fotografie rămasă la Salonic: între alte femei, la țesut. Imaginea fixă și cea în mișcare stau în arhive diferite și nu au fost puse până acum una lângă alta.

Femei în jurul unui război de țesut și al unei roți de tors, într-o curte — **Fotografia.** Maia Despa, între femei, la țesut.VraniArhiva familiei Vrani, Salonic — scanare Cătălin D. Constantin

Filmul. Aceeași muncă, în mișcare.FilmKinoteca Macedoniei de Nord — fragment din copia restaurată, fără sunet

1907–1908

Primele filmări film

Filmează o școală în aer liber, dansuri, nunți, ciobani, drumul turmelor. Unele filme nu au dată.

Școala în aer liber. Copiii stau pe pământ, cu cărțile în poală, lângă zidul școlii. Învățătorul trece printre ei.FilmKinoteca Macedoniei de Nord — fragment de 22 de secunde din copia restaurată, fără sunet

Turmele pe deal. Drumul spre iernatec, filmat din același punct din care l-au fotografiat.FilmKinoteca Macedoniei de Nord — fragment de 19 secunde din copia restaurată, fără sunet

1908

Hürriyet film

Se restaurează constituția otomană. Bitola e una dintre scenele mari ale evenimentului. Frații filmează parade, mulțimi, călăreți. Pe fațada din fotografie, steaguri otomane și o inscripție în caractere arabe.

Clădire cu steaguri otomane și inscripție, cu soldați și civili aliniați în față — **Proclamarea Hürriyet. Bitola, 1908.**Bitolafond 580, GPN 557

Mulțimea, în mișcare. Aceeași zi, filmată.FilmKinoteca Macedoniei de Nord — fragment de 19 secunde din copia restaurată, fără sunet

1909

Delegația română

Recepția miniștrilor români conduși de dr. Istrate, la restaurantul Terpsis, pe strada gării. În stânga, Niazi Bey.

Mulțime adunată la primirea delegației române, Bitola, 1909 — **Primirea delegației române. Bitola, 1909.**Bitolafond 580, GPN 5644

Șase ofițeri otomani cu fes și sabie, în atelierul fotografic — **Ofițeri otomani, în atelierul din Bitola.** Placa e catalogată *Mustafa Kemal Atatürk între prietenii săi*; arhiva însăși notează, în dreptul ei, că descrierea e probabil greșită.Bitolafond 580 — digitizare 1/1/1/1/520

CorecturăȘi în fotografia catalogată „elevi ai academiei militare împreună cu Kemal Atatürk”, bărbatul din imagine nu e Atatürk, ci Enver Pașa. Argumentul, în Jurnal.

1911

Sultanul film

Mehmed V Reșad vine la Salonic și la Monastir. E cel mai mare subiect ceremonial al lor: gări, primiri, trupe, mulțimi. Vor fi numiți fotografi ai curții sultanului.

În același an filmează înmormântarea mitropolitului Emilianos de Grevena și trecerea unei delegații române prin Monastir, Gopeș și Resen.

Mulțime cu stindard brodat și ofițeri cu fes, la vizita sultanului — **Vizita sultanului Mehmed V Reșad.**Bitolafond 580, GPN 1213

Scenă din timpul vizitei sultanului la Bitola — **Din aceeași serie.**Bitolafond 580, GPN 5214

Fanfara militară și primirea oficială. Strada e împodobită cu verdeață.FilmKinoteca Macedoniei de Nord — fragment de 19 secunde din copia restaurată, fără sunet

1912–1913

Războaiele balcanice

Monastir trece la Serbia. Avdela și Ioannina trec la Grecia. Atelierul rămâne pe loc, dar e acum în altă țară decât satul lor.

Din anii din urmă ai stăpânirii otomane au rămas și fotografiile făcute armatei. Nu sunt datate; uniformele le așază înainte de 1912.

Coloană de soldați coborând pe un deal, între tufișuri — **Coloană în marș, pe deal.**Bitolafond 580, GPN 554

Trupă aliniată pe un câmp întins, cu plopi în fundal — **Aliniere pe câmp.**Bitolafond 580, GPN 568

1914–1915

Frontul

Regiunea devine front. Fotografiile arată lipsuri, soldați, spitale. Atelierul lucrează mai departe.

Salon de spital militar împodobit, cu răniți în paturi și ofițeri la intrare — **Salon de spital militar, împodobit pentru o vizită.** Răniții în paturi, ofițerii la ușă. Fotografia nu e datată.Bitolafond 580, GPN 556

1916

Prin gratii

Ianaki e arestat sub ocupația bulgară. Înainte să fie trimis în Bulgaria, Milton îl fotografiază la fereastra închisorii din Bitola. Unul e pe stradă, cu aparatul. Celălalt înăuntru, cu mâinile pe gratii.

Bărbat în palton lângă fereastra zăbrelită a închisorii, cu alt bărbat în spatele gratiilor — **Ianaki și Milton vorbind prin gratiile închisorii din Bitola. 1916.**Bitolafond 580, GPN 3479

1916–1919

Plovdiv

Internat în Bulgaria, Ianaki deschide un atelier la Plovdiv. Milton rămâne la Bitola și ține atelierul deschis.

Din anii aceia se păstrează portretele oamenilor din jurul lui: o profesoară de desen ținând în mână portretul lui, medicul care l-a îngrijit. În 1921 dă procură unui avocat din București ca să ceară despăgubiri pentru internare.

Portret al lui Ianaki Manakia la Plovdiv — **Ianaki Manakia la Plovdiv.**VraniArhiva familiei Vrani, Salonic — scanare Cătălin D. Constantin

Profesoară de desen din Plovdiv ținând în mână portretul lui Ianaki Manakia — **Profesoară de desen din Plovdiv**, ținând portretul lui Ianaki.BitolaGPN 3048

Portretul medicului care l-a îngrijit pe Ianaki Manakia la Plovdiv — **Medicul care l-a îngrijit** pe Ianaki, la Plovdiv.BitolaGPN 3500

Procură scrisă de mână pe hârtie de caiet, cu însemnări cu cerneală roșie — **Procura.** „Subsemnatul, profesor al liceului român din Bitolia (Macedonia), autorizez prin aceasta pe domnul Ioan Bura, avocat domiciliat în București, str. Dr. Radovici nr. 10 (Cotroceni), a figura în locul meu înaintea instanțelor judecătorești competente în procesul de despăgubiri pentru internarea mea în Bulgaria.” Făcută la Bitolia, 1 martie 1921.Bitolafond 580, 3.8

1919

Atelierul refăcut

Ianaki se întoarce la Bitola. Orașul e avariat de ani de bombardament. Reiau lucrul.

1921

Cinematograf în aer liber

Încep să dea filme în aer liber, la Bitola.

1922–1923

Cinematograful Manaki

Ridică o clădire anume, deschisă în 1923, cu firma pictată pe fațadă. Construcția face datorii.

Clădirea cinematografului Manaki din Bitola, cu firma pictată pe fațadă — **Recto.** *Kino-Teater Manaki, Bitolj.*

Versoul cărții poștale, scris de mână, adresat la Salonic — **Verso.** *Ian Manakia, odos Miauli 36, Salonique, Grèce.*

VraniArhiva familiei Vrani, Salonic — scanare Cătălin D. Constantin

1924–1925

Târgul de vite, Boboteaza film

Un târg de vite. Boboteaza la Bitola. Sunt ultimele filme databile cu siguranță; nu înseamnă că au încetat să filmeze.

Boboteaza, la râul Dragor. Oamenii stau pe pod și pe maluri, pe zăpadă.FilmKinoteca Macedoniei de Nord — fragment de 19 secunde din copia restaurată, fără sunet

anii ’20–’30

Regii

Atelierul fotografiază oficialitățile care trec prin oraș, oricare ar fi ele. În fața consulatului grec din Bitola, regele Alexandru al Greciei e primit de generalul sârb Ilija Gojković; în urma lor, patriarhul Atenagora, și evzonii de gardă. La gară, orașul așteaptă trenul regelui Alexandru Karađorđević.

Grup de ofițeri în poarta unei clădiri, cu evzoni de gardă în stânga — **Regele Alexandru al Greciei, la consulatul grec din Bitola.** În stânga, evzonii. Domnia lui a ținut între 1917 și 1920.Bitolafond 580 — digitizare 1/1/1/1/4366

Mulțime adunată pe peronul gării, lângă un tren — **Așteptarea regelui Alexandru Karađorđević, la gara din Bitola.**Bitolafond 580 — digitizare 1/1/1/1/5809

1920–1933

Datoriile

Cinematograful e dat în exploatare unor asociați și chiriași. Ratele se adună. La începutul anilor 1930 se deschide falimentul.

**Frații Manakia numărând banii.** Bitola, între 1918 și 1941.Bitolafond 580, GPN 3460

anii 1930

Familia lui Milton

Milton se căsătorește, la cincizeci și patru de ani, cu Vasiliki Daouka, din Avdela, satul lui. Îl înfiază pe Leonidas. Datele exacte diferă între surse.

Era membru al unor societăți culturale și sportive și al Crucii Roșii elene. Îi plăceau caii și îi călărea în galop.

Milton Manakia cu logodnica sa Vasiliki și rude din Grevena — **Milton cu logodnica sa, Vasiliki,** și rude din Grevena.Bitolafond 580 — digitizare 1/1/1/1/2284

Grup de familie Manakia — **Familia Manakia.** De la dreapta: Milton, Ianaki, Vasilika, Sterjana, Taku.Bitolafond 580 — digitizare 1/1/1/1/3240

Vasiliki Manakia pregătind urzeala, alături de fiul ei Leonida — **Vasiliki pregătind urzeala, cu fiul ei Leonida.** La o generație distanță de *Țesătoarele*, în aceeași casă, aceeași muncă în fața aparatului.Bitolafond 580 — digitizare 1/1/1/1/5690

Frații Manakia cu nepotul lor Steryu — **Frații Manakia cu nepotul lor, Steryu.** Bitola, între 1918 și 1941.Bitolafond 580, GPN 3339

1935

Ianaki se mută la Salonic

Se stabilește la Salonic, unde predă istoria artei, desen și caligrafie la un liceu. Milton rămâne la Bitola. Își scriu cărți poștale cu propriile fotografii pe față.

Până la sfârșitul vieții coboară pe faleză și fotografiază oamenii care trec. Fotograful de la Turnul Alb din Privirea lui Ulise a lui Theo Angelopoulos e el.

Erau atât de cunoscuți încât scrisorile le ajungeau cu adresa scrisă doar Manakia, Balcani.

Tren oprit în gară, cu călători la ferestre și oameni pe peron — **Trenul Bitola–Salonic.** Ianaki e la a treia fereastră și pleacă la Salonic. Fotografia e a lui Milton, rămas pe peron.Bitolafond 580 — digitizare 1/1/1/1/941

Bitola

Milton fotografiază mai departe orașul: încă un război, bombardamentul, 1944.

Salonic

Ianaki lucrează în Grecia. Legătura dintre frați rămâne poșta.

1939

Incendiul

Cinematograful Manaki arde din temelii. Clădirea era închiriată din 1937; asigurarea acoperă datoriile către creditori, nu și pierderea fraților. În foc arde și copia unui film adus de chiriaș de la Zagreb.

Șarpante arse ale unei clădiri, pe o placă cu emulsia deteriorată — **Ruinele cinematografului Manaki.** Emulsia plăcii e ea însăși pe jumătate distrusă. În catalogul digitizării placa poartă data 1924 — dată care nu se împacă cu istoria clădirii: în 1926 cinematograful era electrificat și funcționa.Bitolafond 580 — digitizare 1/1/1/1/2379

1940–1944

Bitola

Milton fotografiază orașul prin al Doilea Război Mondial: bombardamentul, apoi 1944. O fotografie din arhiva de familie îi arată propriul dormitor după bombardare.

Pe 14 iulie 1944, în retragere, trupele germane dau foc Avdelei. Satul în care se născuseră amândoi arde a doua oară într-o viață de om.

Dormitorul lui Milton Manakia după bombardarea Bitolei — **Dormitorul lui Milton Manakia, după bombardarea Bitolei.** A fotografiat și asta.Bitolafond 580 — digitizare 1/1/1/1/5830

dată neprecizată

Dimitris

Ianaki se însurase la patruzeci și patru de ani cu Anastasia Hagi Ilia, din Prilep. Ea moare la douăzeci și nouă. Rămâne Dimitris, singurul fiu, student la filologie engleză la Universitatea din Salonic. Moare la douăzeci și patru de ani.

La Bitola i se spune Taku, la Salonic Dimitris. E același băiat, sub două nume, în două arhive.

Invitație de nuntă tipărită, din 1922 — **Invitația la nuntă.** *Duminică 3/16 Iulie 1922, la orele 10 a.m., la biserica română Sf. „Constantin și Elena” din Bitolia.* O trimite tatăl, *Domnul D. Manakia*. Jos, în loc de adresă: *Foto-Manakia Bitolia*.Bitolafond 580, 3.9

Portretul lui Ianaki Manakia cu fiul său, în atelierul din Bitola — **Ianaki cu fiul său, în atelierul din Bitola.**Bitolafond 580 — digitizare 1/1/1/1/3314

Tatăl montează pe un carton toate fotografiile lui și scrie dedesubt, de mână. Apoi se așază în fața aparatului, ținând în degete portretul băiatului.

Portret de atelier al lui Dimitris Manakia — **Dimitris.**

Al doilea portret al lui Dimitris Manakia — **Al doilea portret.**

Tânăr pe cheiul din Salonic, cu frontul de mare al orașului în spate — **Pe cheiul din Salonic.**

Carton montat cu numeroase fotografii mici ale aceluiași tânăr, cu inscripție olografă dedesubt — **Colajul.** Inscripție scrisă de mână pe passepartout, semnată *Manaki*.

Bărbat în vârstă ținând între degete o fotografie mică de portret — **Ianaki Manakia cu fotografia fiului său.**

VraniArhiva familiei Vrani, Salonic — scanare Cătălin D. Constantin

1954

Moartea lui Ianaki

Ianaki moare la Salonic, pe 19 mai. Avea șaptezeci și șase de ani.

Familia spune că fiul lui, Dimitris, a fost îngropat în cimitirul românesc al orașului, și tot acolo îl așază și pe el. Panoul pus azi la fața locului spune însă că cimitirul a încetat să funcționeze la începutul lui 1941. Cele două versiuni nu se împacă.

Cimitirul nu mai e. În 1964 terenul a devenit parc public; în decembrie 2022 municipalitatea Neapoli–Sykies l-a refacut și i-a lăsat numele vechi, Roumanika.

Șir de lespezi de beton înclinate, în iarbă, lângă aleea parcului — **Lespezile de beton din parcul nou.** Seamănă cu niște pietre de mormânt căzute.

Patru bărbați vârstnici jucând cărți la o masă de lemn, la umbră — **Loc de întâlnire.** Panoul spune că asta a fost parcul de la început: un loc unde se adună oamenii din cartier.

Placă de marmură cu inscripție în greacă, la intrarea în parc — **Placa de la intrare.** *ΔΗΜΟΣ ΝΕΑΠΟΛΗΣ – ΣΥΚΕΩΝ · ΠΑΡΚΟ ΡΟΥΜΑΝΙΚΩΝ* — Parcul Roumanika.

Panou informativ bilingv, cu o fotografie veche de grup și text în greacă și engleză — **Panoul.** „Roumanika era numele unui vechi cimitir al unei mici comunități românești de vlahi. A fost făcut la sfârșitul secolului al XIX-lea, la cererea acestei comunități, într-o zonă din afara zidurilor, lângă celelalte cimitire ortodoxe și catolice.”

Fotografii Cătălin D. Constantin, 26 aprilie 2026

1964

Moartea lui Milton

Milton moare la Bitola, în martie. Sursele ezită între 5 și 6. E înmormântat în cimitirul românesc din Bitola. În același an, arhivele cumpără fondul de la văduva și fiul lui.

Mormântul lui Milton Manaki în cimitirul din Bitola, cu două pietre — **Mormântul, azi.** Pe piatra din spate, în macedoneană: *Aici odihnește Milton Manaki, 1880–1964, primul operator de film din Balcani*, și două portrete ovale. Pe lespedea din față, pusă mai târziu de societatea *Frații Manakia*, numele e scris aromânește: *Milton Manakia, Avdela 1880 – Bituli 1964*.Fotografie Cătălin D. Constantin, 2023

1952–1964

Fondul 580

Părți din arhivă trec în timp la Arhivele de Stat din Bitola. Grosul e cumpărat de la familie — văduva și fiul lui Milton — în 1964.

Ce a rămas la familie a ajuns la Salonic. Fotografiile de acolo, reproduse aici, nu au cote: fondul nu e inventariat.

Fotografie a fraților Manakia din perioada otomană — **Frații Manakia, perioada otomană.**Bitolafond 580, PHP B6/238

1979

Festivalul

La Bitola se ține prima ediție a festivalului internațional al operatorilor de imagine. Poartă numele lor. În Grecia, un al doilea festival Manakia se ține în fiecare septembrie la Grevena și la Avdela.

2022–2025

Digitizarea

Arhivele de Stat, Departamentul Bitola, digitizează fondul printr-un grant al Programului pentru Arhive în Pericol al British Library. 25.865 de fișiere și 6.894 de înregistrări de catalog, consultabile liber.

Pagina proiectului EAP1470 →

2025–2026

Beyond Yesterday

Fotografiile se întorc în locurile unde au fost făcute. Expoziția le așază lângă imaginile de azi, luate din același punct. Din 2023 a fost la Salonic, Bitola, Korçë, Plovdiv, București.

Unde a fost expoziția →

Despre cronologie. Versiune de lucru, în română. Unde cercetarea recentă contrazice narațiunea obișnuită, sunt date amândouă. Un singur reper nu are an — moartea lui Dimitris. Harta timpului acoperă viețile lor, 1878–1964; cele trei repere de după nu au punct pe hartă.

Imaginile vin din trei fonduri. Bitola — Arhivele de Stat ale Republicii Macedonia de Nord, Departamentul Bitola, fond 580 „Frații Manakia”; reproduse cu acordul arhivei. MNȚR — Muzeul Național al Țăranului Român; descrierile citate sunt cele din registrul de inventar. Vrani — arhiva familiei Vrani, Salonic, fond privat neinventariat; scanări realizate la fața locului.