În august 2017, în chiar ziua în care urma să plec cu colegul meu american în Grecia, pentru un alt episod al cercetărilor noastre de teren, am poposit la Muzeul Național al Țăranului Român, pentru a-i arăta și lui – abia sosise la București – originalele fotografiilor realizate de frații Manakia. Atunci am constatat, împreună, că din cataloagele muzeului lipsea localizarea exactă a multor imagini cu sate aromâne. Brusc, am decis schimbarea traseului inițial plănuit prin Grecia. Peste două zile ne aflam în Macedonia de Nord.
Fotografia orășelului Kruševo – Crușuva, în aromână – era ușor de recunoscut. Era și datată: 1903, august 15. Totul era să identificăm cu exactitate locul din care frații fotografiaseră așezarea. În 1903, de Sfântul Ilie, locuitorii din Kruševo se revoltă împotriva stăpânirii otomane. Revolta se cheamă, de la Sfântul Ilie, Ilinden și a devenit legendară. Kruševo rezistă în luptă armatei turcești neașteptat de mult pentru un loc atât de mic. Zece zile. Frații Manakia sosesc la scurtă vreme după ce orașul fusese distrus de turci și fac fotografia-document ajunsă la noi. Cu această fotografie în mână am pornit la pas, prin Kruševo, în august 2017, pentru a identifica locul realizării ei cu exactitate. L-am găsit destul repede, dar poziția, în sine, părea aproximativă. Unghiul pe care îl obțineam pentru imaginea de azi era fie prea jos, fie prea sus față de fotografia veche, asta în funcție de strada pe care ne aflam. Am înțeles că pe locul exact se află acum o casă. Un secol schimbă multe.
Am realizat abia mai târziu, acasă, că fotografia pe care o făcusem nu reproducea doar cadrul original al fraților Manakia, ci și momentul în care fusese surprinsă: aceeași zi, la o distanță de 114 ani. La început, această suprapunere mi-a scăpat. Nu luasem în calcul diferența de calendare. în 1903, în Imperiul Otoman era încă în uz calendarul iulian. După ce am adăugat cele 13 zile, coincidența a devenit clară. Uneori, asemenea suprapuneri neașteptate între două momente separate de un secol par să spună ceva în plus. Poate că nu despre destin sau întâmplare, ci despre felul în care timpul, atunci când e privit de la distanță, începe să se așeze în straturi, mai degrabă decât în linie dreaptă.
