Laista, cunoscută în aromână ca Laka, este cea mai izolată așezare din Zagori. Cândva, era și cea mai mare și mai prosperă. La 1900, când frații Manakia au fotografiat-o, avea peste 2000 de locuitori, iar astăzi, abia dacă mai rămân zece oameni pe tot parcursul anului. Cu ajutorul localnicilor, am identificat locul de unde fusese realizată imaginea, schitul Sfântului Gheorghe, unde, potrivit tradiției, a predicat Sfântul Cosma Etolianul.
În Laista l-am întâlnit pe fotograful Takis Tzimas, editor al unei reviste dedicate satului, Laista Nea, distribuită atât în Grecia, cât și în diaspora. Mi-a cerut permisiunea să publice fotografia, spunând că este, cu siguranță, cea mai veche fotografie a așezării. I-am spus lui Takis că fotografia a fost făcută pe la 1900. Peste ceva timp, când am primit revista la București, fotografia era datată cu precizie – 1898. Tzimas mi-a explicat că localnicii își cunosc foarte bine istoria caselor, iar absența sau prezența anumitor clădiri în fotografie i-a permis să stabilească anul realizării ei. Un detaliu care spune multe despre precizia memoriei unei comunități ce nu și-a scris niciodată istoria.
Câteva luni mai târziu, am publicat în revista lui Takis o altă fotografie din arhivele de la București, înfățișând oameni în piața satului. Aceasta a dus la o descoperire interesantă. Într-o casă a familiei Papathanasiou din Laista se păstra o imagine aproape identică, realizată, probabil, la doar câteva minute distanță de cea din arhivă. Peste ceva timp, în 2024, aveam să descopăr în arhiva de la Bitola un fragment spart dintr-un clișeu pe sticlă ce reda aceeași sărbătoare din piața satului Laista.
Despărțite timp de un secol și aflate în trei țări diferite, fotografiile s-au întâlnit, ca printr-un miracol, după un veac.
